Atlasul Exploratorului, Inginerului, Cartografului și Conquistadorului Țării de Foc.
Ediție bibliofilă pe hârtie velină filigranată, întocmită după cele 148 de documente primare de arhivă (P001–P148),
albumul original pe plăci de albumină din 1887 și planurile metropolei maritime Atlanta (1893).
„A intrat în ordinea materiei universale... un brav, un poet și un gentilom, desprins parcă din paginile lui Jules Verne.” — Lucio Vicente López la Cimitirul Recoleta (7 iunie 1893)
În după-amiaza zilei de luni, 5 iunie 1893, când frigul umed de pe Río de la Plata coboară peste străzile pavate din centrul orașului Buenos Aires, servitorul urcă scările imobilului de pe Calle Tucumán nr. 359 (539) și bate la ușa apartamentului ocupat de inginerul Julius Popper. Nu îi răspunde nimeni. Când ușa este deschisă, bărbatul care timp de șapte ani ținuse cu sufletul la gură saloanele științifice, bursa, tribunalele și redacțiile capitalei argentiniene este găsit prăbușit pe covor, la marginea patului, învelit într-o pătură groasă și o mantie din blană de guanaco. Avea doar treizeci și cinci de ani și cinci luni.
Pe masa lui de lucru, printre compasuri, hărți hidrografice ale Antarcticii și devize pentru corabia Explorador (pregătită în radă împreună cu armatorul Juan Lavarello și cu naturalistul german Bruno Ansorge), stau aliniate exemplarele unei broșuri de 29 de pagini in-folio, tipărită pe hârtie filigranată la Compañía Sud-Americana de Billetes de Banco cu doar cincizeci și nouă de zile în urmă, la 7 aprilie 1893: ATLANTA. Proyecto para la fundación de un pueblo marítimo en la Tierra del Fuego. Pe ultima pagină, autorul lăsase tipărită o frază care sună astăzi ca un cifru testamentar: „Limitând această publicație la un număr restrâns de 6 exemplare...”
A doua zi, pe 6 iunie 1893, medicul legist dr. Lorenzo Martínez semnează certificatul de deces păstrat în dosarul succesoral Sucesión de don Julio Popper (Archivo General de la Nación, Legajo 7644, P137): „congestión cerebral / síncope cardíaco” pe fondul unei epuizări nervoase și fizice extreme. Și totuși, la mai puțin de un an de la moarte, jurnalistul american John R. Spears (de la New York Sun, în volumul The Gold Diggings of Cape Horn, 1895, P058) consemnează zvonul care deja circula în tavernele din Punta Arenas și Buenos Aires: „It is believed that he was poisoned in Buenos Ayres by men whom he had offended in the south.”
Pe 7 iunie 1893, după un serviciu funerar catolic neobișnuit la biserica San Nicolás de Bari și discursurile rostite de Juan Carlos Belgrano (președintele Institutului Geografic Argentinian) și de scriitorul și deputatul francmason Lucio Vicente López (care va muri el însuși împușcat în duel optsprezece luni mai târziu!), sicriul lui Julius Popper este depus „temporar” în cavoul familiei Alfonso Ayerza din Cimitirul Recoleta. Decenii mai târziu, când cercetătorii vor deschide registrele cimitirului, rămășițele pământești ale „Regelui din Țara de Foc” dispăruseră fără urmă.
„M-am născut român, sînt român și voi muri român.” — Scrisoarea lui Julius Popper către George Ioan Lahovary (20 iulie 1891, P136)
Pentru a înțelege cum a putut un tânăr de douăzeci și nouă de ani să cucerească în câteva luni elita din Buenos Aires și să deseneze orașe ideale la Capul Horn, trebuie să coborâm în Bucureștiul anului 1857, pe Calea Văcărești la numărul 37 și în prăvălia de anticariat de lângă Lipscani a tatălui său, Naftali C. Popper (1820–1891). Intelectual iluminist (maskil), ebraist și poliglot, Naftali Popper înființează în 1859 prima școală modernă israelito-română din București, editează primul periodic bilingv româno-idiș (Timpul / Di Zait), este inițiat alături de dr. Iuliu Barasch în loja masonică Înțelepții din Heliopolis, iar la 30–31 decembrie 1881 participă ca delegat al Bucureștiului la istoricul Congres Sionist de la Focșani (P138).
Plecat la Paris în 1875, Iuliu Popper studiază la École Polytechnique și la École Nationale des Ponts et Chaussées, dar rămâne marcat de paradoxul Articolului 7 din Constituția României: deși se revendică pretutindeni drept român și își va boteza munții și râurile din Țara de Foc după Regele Carol I și Regina Carmen Sylva, juridic călătorește fără cetățenie politică. Între 1879 și 1885 străbate cinci continente: lucrează la Canalul de Suez, călătorește prin India, China, Japonia și Siberia, iar în 1883 îl regăsim la New Orleans, unde tipărește harta litografiată păstrată astăzi la Tulane University (P135) — primul document pe care îl semnează în spaniolă: „POR JULIO POPPER”. După ce elaborează la Havana (1884–1885) un plan modern de sistematizare urbană și portuară, debarcă în 1885 la Buenos Aires.
„Unos juegan á la baja y otros á la alza... dar aurul Țării de Foc stă în nisipul negru bătut de furtunile Atlanticului.” — La Nación (1–2 iunie 1886, P123–P124)
Când Popper debarcă la Buenos Aires în 1885, interiorul Islei Grande de Tierra del Fuego era încă o pată albă pe hărțile Amiralității Britanice. La 1881, Argentina și Chile împărțiseră insula cu rigla pe hartă de-a lungul meridianului de 68°34' longitudine vestică, fără ca vreun explorator alb să o fi traversat de la nord la sud.
Cum reușește un străin sosit de câteva luni să obțină finanțarea celor mai puternici oameni din Argentina? Arhiva noastră dezvăluie cele două rețele invizibile din spatele lui Popper: în primul rând, francmasoneria porteña (Logia Docente, P137), unde Popper devine frate de lojă cu vicepreședintele Carlos Pellegrini, cu ministrul de finanțe Wenceslao Pacheco, cu dr. José María Ramos Mejía (Venerabilul lojei și co-fondator al companiei sale aurifere!) și cu Lucio Vicente López. În al doilea rând, imperiul maritim dalmațian al lui Nicolás Mihanovich (Nikola Mihanović din Doli/Dubrovnik, P144–P145) și al familiei de armatori Lavarello, prin care Popper recrutează cei mai dârzi marinari și mineri croați din insulele Brač, Hvar și Pelješac — faimoșii „austriacos de Popper”.
„Îi împușcă și mai are și nerușinarea să se lase fotografiat!” — Garibaldi Honte către Anne Chapman (Fin de un mundo, P011)
Timp de zece milenii, vânătorii de guanaco Selk'nam (Ona) au trăit în nordul Țării de Foc împărțiți în 39–40 de teritorii de clan (haruwen), păstrând echilibrul ecologic al stepei și bogăția spirituală a ceremoniei de inițiere Hain (documentată de Martin Gusinde și Anne Chapman alături de Lola Kiepja, P011).
În septembrie–decembrie 1886, Popper traversează insula de la Bahía Porvenir la Golful San Sebastián în fruntea a 18 oameni înarmați cu carabine Winchester. Analiza criminalistică a celor 4 fotografii secvențiale ale „bătăliei” de la San Sebastián (planșele 45–53 din albumele păstrate la București și Ushuaia) demonstrează, prin metoda lui Errol Morris, că scenele au fost regizate după încetarea focului: aparatul cu plăci de sticlă pe trepied necesita 2 secunde de nemișcare absolută, iar arcul și tolba de lângă cadavrul tânărului selk'nam au fost mutate estetic între cadre! În exact aceeași lună (25 noiembrie 1886), în același golf San Sebastián, expediția oficială a lui Ramón Lista (cu capelanul José Fagnano) ucidea 28 de arcași selk'nam într-o ambuscadă fără fotografii. Când Popper își prezintă albumul la 5 martie 1887 la Buenos Aires și îi scrie la 6 mai 1887 lui Lahovary la București, imaginea regizată devine simultan triumful său și blestemul său istoric.
„MELIOR MARCULUS QUAM INCUS — Mai bine ciocan decât nicovală.” — Scrisoarea lui Julius Popper către Bartolomé Mitre y Vedia (9 iulie 1892, P143)
Cu un capital subscris de elita politică din Buenos Aires (Bernardo de Irigoyen, Joaquín M. Cullen, Dr. José María Ramos Mejía, Carlos P. Lumb, Alfonso Ayerza), Popper construiește la El Páramo o fortăreață industrială: turn de veghe cu ambrazuri, linie Decauville, tunel submarin săpat la 7 metri sub nivelul fluxului și 4 Secerători electrice de aur (Cosechadoras de Oro, Patente N° 520) care recuperează 99,6% din aurul laminar fin. La Arroyo Beta (1889), cu doar 8 oameni și „călăreți de paie” (muñecos de paja) legați pe șei, pune pe fugă 70 de aurari clandestini chilieni.
Când Bursa din Buenos Aires se prăbușește în 1889–1890, Popper preia uzina în nume propriu, bate monede de aur de 1 gram și 5 grame (Tipurile A–B la El Páramo, Tipurile C–E la Monetăria din Buenos Aires, unde matrița Tipului E se sparge la a șasea piesă — P143!) și emite în 1891 timbrul de 10 centavos cu inițiala „P”.
„Shall we choose Palestine or Argentine?” — Theodor Herzl, Der Judenstaat (februarie 1896, P139)
În octombrie–decembrie 1889, în timp ce Popper se afla la Buenos Aires, un alt medic și savant evreu plecat din București, dr. Wilhelm Löwenthal, salvează cele 824 de familii de pe vaporul Weser la Moisés Ville și îi duce la Paris Baronului Maurice de Hirsch planul creării Jewish Colonization Association (JCA, 1891, capital 2.000.000 £). În volumul monumental al lui Dominique Frischer — Le Moïse des Amériques (P148, 182.677 cuvinte), numele lui Wilhelm Löwenthal apare de 36 de ori! Mai mult, la reuniunea fondatoare de la Paris din 20 august 1890 (P140), alături de Löwenthal și de istoricul bucureștean Elias Schwarzfeld stă Carlos E. Cullen — din aceeași familie cu președintele companiei lui Popper, Joaquín M. Cullen! Iar la 2 iunie 1895, confruntarea de la Paris dintre Theodor Herzl și Baronul de Hirsch va da naștere capitolului „Palestina sau Argentina?” din Der Judenstaat (1896, P139).
La 27 iulie 1891, într-o întorsătură morală uluitoare, Popper rostește la IGA cel mai vehement discurs în apărarea indienilor Ona jefuiți de pământ de crescătorii de oi și transmite posterității vocea cacicului Kaushal. Chiar și dușmanul său, guvernatorul Mario Cornero, recunoaște oficial la 3 august 1891 (pct. 16, P073): „Nu am putut dovedi că dl Popper s-ar fi singularizat prin cruzime față de indieni.” Trei săptămâni mai târziu, în august 1891, în timp ce Popper îi trimite Regelui Carol I monedele sale de aur, fratele său Maxim Popper moare de tuberculoză la El Páramo la 23 de ani, iar tatăl său Naftali Popper se stinge la București.
„Acest ținut virgin este încă gol... limitând această publicație la un număr restrâns de 6 exemplare.” — Julius Popper, Atlanta (7 aprilie 1893, P056)
Rămas singur după pierderea tatălui și a fratelui său și confruntat cu invazia a 1.500 de căutători de aur clandestini la Bahía Sloggett în 1892, Popper se refugiază într-o viziune ingineresc-imperială grandioasă: la 7 aprilie 1893 tipărește proiectul metropolei Atlanta (pentru 50.000 de locuitori, cu docuri naturale pentru mareea de 12 metri, flotilă de remorchere care scurtează tranzitul de la 26 la 3 zile, sanatoriul „Hunyadi János” și o colonie penitenciară pe Isla de los Estados).
Patru ani și jumătate după moartea sa subită din 5 iunie 1893, un alt savant român, Emil Racoviță, trece pe lângă Țara de Foc la bordul navei Belgica (decembrie 1897 – ianuarie 1898, P128–P130), urmând spre Antarctica exact ruta Isla de los Estados → Shetland de Sud pe care o desenase Popper! Iar în 1977–1978, când Argentina și Chile ajung în pragul războiului pentru Canalul Beagle, Curtea Internațională de Arbitraj (P141) constată că atât numele „Mar Argentino”, cât și frontiera maritimă revendicată („the Popper line”, copiată de Francisco P. Moreno în 1901/1903) fuseseră desenate de mâna inginerului din București la 27 iulie 1891.
„Am botezat aceste munți, râuri și strâmtori acolo unde hărțile Amiralității Britanice lăsaseră doar pete albe.” — Julius Popper, 5 martie 1887
Născut la 15 decembrie 1857 în București, Iuliu (Julius) Popper crește în casa unuia dintre cei mai luminați cărturari evrei ai Principatelor Unite: Naftali C. Popper (1820–1891), anticar și librar pe Calea Văcărești nr. 37 și Lipscani, fondator al primei școli moderne israelito-române (1859), editor al primului periodic bilingv româno-idiș Timpul / Di Zait și membru al lojei masonice Înțelepții din Heliopolis.
În decembrie 1881, tatăl Naftali participă ca delegat al Bucureștiului la istoricul Congres Sionist de la Focșani. Cinci ani mai târziu, fiul său Julius își va construi propria colonie-cetate pe țărmul înghețat al Atlanticului de Sud și va trimite la București, pentru Regele Carol I și pentru mama sa Pepi Popper, celebrele albume fotografice legate în piele de focă.
La Paris, tânărul Iuliu Popper studiază ingineria la École Polytechnique și la École Nationale des Ponts et Chaussées, obținând diploma de inginer în 1879, în plină epocă a lui Ferdinand de Lesseps și Gustave Eiffel. Din cauza Articolului 7 al Constituției României (1866/1879), care condiționa cetățenia de religia creștină, Popper călătorește în jurul lumii ca „supus român fără drepturi politice”.
Un deceniu mai târziu, la Expoziția Universală de la Paris din 1889, se produce o coliziune istorică: în timp ce Popper își expune în Pavilionul Argentinei lingourile de aur, monedele bătute la El Páramo și albumul fotografic, la câteva sute de metri distanță antreprenorul belgian Maurice Maître expune în cuști 11 indigeni fuegieni răpiți chiar din Golful San Sebastián (P148, Fișa 15).
Imediat după absolvirea studiilor la Paris (1879), Popper pornește într-un ocol al Pământului demn de romanele lui Jules Verne: trece prin Constantinopol și Egipt, unde lucrează ca inginer la Compania Canalului de Suez. Aici își formează obsesia pentru marile căi maritime interoceanice și pentru regimul mareelor — obsesie care va culmina în 1893 în proiectul portului și docurilor naturale de la Atlanta.
Din Egipt călătorește prin Bombay, Calcutta, Hong Kong și Japonia, traversând apoi Siberia și Oceanul Pacific spre coasta de vest a Americii de Nord.
Piesa P135 din arhiva noastră este singurul artefact fizic primar supraviețuitor din perioada pre-argentiniană a lui Popper: o hartă litografiată color realizată la New Orleans în 1883 (în ajunul World Cotton Centennial Exposition din 1884–1885, unde Popper lucrează și la amenajările hidrotehnice din Audubon Park).
Harta demonstrează că la 25 de ani Popper își semna deja lucrările în spaniolă ca „JULIO POPPER” și gândea în termeni de noduri maritime continentale (New Orleans – Veracruz – Havana – Istmul Panama). Șapte ani mai târziu, la 31 mai 1890 (AGN Leg. 622), Popper îi va ordona supraveghetorului său croat Mateo Martinich să ridice steagul Statelor Unite pe acoperișul cazărmii de la El Páramo pentru a descuraja confiscarea aurului de către autoritățile locale!
După experiența minieră și gazetărească din Mexic (unde redactează secțiuni tehnice în Diario de los Forasteros), Popper ajunge la Havana (1884–1885), unde elaborează un proiect de modernizare urbană și portuară a capitalei cubaneze.
Aici se cristalizează metoda sa de inginer-vizionar: îmbinarea infrastructurii portuare cu urbanismul higienist, bursier și telegrafic — exact matricea pe care o va proiecta, la scară monumentală, la 7 aprilie 1893 în broșura Atlanta. Proyecto para la fundación de un pueblo marítimo en la Tierra del Fuego.
Debarcat la Buenos Aires în 1885 (după o scurtă escală în Brazilia), Popper cucerește fulgerător elita politică și financiară a președinților Julio Argentino Roca și Miguel Juárez Celman. La 1 iunie 1886 publică în La Nación prima sa scrisoare despre aurul de la Cabo Vírgenes (P123). În 1887, după conferința triumfală de la Instituto Geográfico Argentino (5 martie 1887), este inițiat în elitista Logia Docente, unde devine frate de lojă cu vicepreședintele Carlos Pellegrini, cu ministrul de finanțe Wenceslao Pacheco, cu Dr. José María Ramos Mejía și cu Lucio V. López.
Pe 25 iulie 1887 fondează Compañía Anónima Lavaderos de Oro del Sud (alături de Bernardo de Irigoyen, Joaquín M. Cullen și Alfonso Ayerza), iar prin rețeaua maritimă dalmațiană a lui Nicolás Mihanovich și Juan Lavarello recrutează sute de mineri croați din Dalmația. Pe 5 iunie 1893, la doar 35 de ani, este găsit mort pe podeaua camerei sale din Calle Tucumán, cu 6 exemplare din Atlanta și planul expediției antarctice pe masă.
Pe limba îngustă de prundiș de 18 km dintre Golful San Sebastián și Oceanul Atlantic, bătută de uragane și de maree de 12 metri, Popper ridică în 1887–1888 complexul fortificat El Páramo: turn de veghe cu ambrazuri în patru direcții, cazarmă pentru 80 de oameni (condusă de fratele său Máximo Popper, numit comisar de poliție la 20 aprilie 1888), tunel submarin săpat la 7 metri sub nivelul fluxului și cele 4 Secerători electrice de aur (Cosechadoras de Oro, Brevet nr. 520).
Aici bate în 1889 propriile monede de aur de 1 gram și 5 grame, emite în 1891 timbrul local de 10 centavos (desenat de Rodolfo Soucup) și tot aici regizează în noiembrie 1886 cele 4 fotografii secvențiale ale „ciocnirii” cu arcașii Selk'nam.
În ultimii doi ani de viață (1891–1893), viziunea lui Popper capătă dimensiuni imperiale: pe harta anexată conferinței din 27 iulie 1891 inventează numele „Mar Argentino”, botează lanțul muntos sudic „Cordillera Carlos I Rey de Rumania” și trasează „Linia Popper” în Canalul Beagle (preluată de Francisco P. Moreno în 1901/1903 și ajunsă pe masa Curții Internaționale de Arbitraj în 1977–1978!).
La 7 aprilie 1893 tipărește în 6 exemplare proiectul metropolei Atlanta (cu docuri macrotidale naturale pentru 4.600 de nave/an și o colonie penitenciară pe Isla de los Estados), obține concesiunea guvernamentală pentru explorarea Țării lui Graham și a insulelor Shetland de Sud (Antarctica) și pregătește cu armatorul Juan Lavarello și naturalistul Bruno Ansorge corabia Explorador — cu 59 de zile înainte de moarte.
În primăvara anului 1886, Popper inspectează aluviunile aurifere de la Zanja a Pique (Cabo Vírgenes). În timp ce sute de căutători de aur sapă galerii inutile în uscat, inginerul român formulează teoria hidro-geologică corectă: furtunile Atlanticului de Sud macină morenele glaciare și concentrează paietele de aur pe plajele de nisip negru feromagnetic după fiecare maree de echinocțiu.
Pe 1 iunie 1886, în ziarul La Nación (P123), Popper demontează speculațiile bursiere ale lui J. de Fayembois și își pregătește propria expediție dincolo de Strâmtoarea Magellan, pe coasta atlantică încă neexplorată a Țării de Foc.
Istmul El Páramo este inima imperiului lui Popper în Țara de Foc: o peninsulă rectilinie de prundiș care închide la nord imensul Golf San Sebastián. Aici debarcă în 1887 echipamentele de pe navele Madonna del Carmine și María Luisa.
În august 1891, chiar în timp ce Julius Popper ținea la Buenos Aires conferința sa de la IGA, fratele său de 23 de ani, Máximo Popper (comisarul oficial al coloniei), moare la El Páramo de tuberculoză pulmonară (21/27 august 1891, P136) și este îngropat pe prundișul bătut de valurile Atlanticului.
În marșul său spre sudul insulei din noiembrie 1886, Popper șterge vechile toponime indigene selk'nam și înscrie pe harta Americii de Sud numele familiei regale a României (Cabo și Río Carmen Sylva — pseudonimul literar al Reginei Elisabeta; mai târziu Cordillera Carlos I Rey de Rumania) alături de numele finanțatorilor și fraților săi masoni din Buenos Aires (Río Cullen, Río Juárez Celman, Río Lucio López, Sierra de Irigoyen).
Numele Río Carmen Sylva (astăzi Río Chico) și Punta Sinaia au rămas tipărite pe hărțile hidrografice argentiniene și pe hărțile Amiralității Britanice timp de decenii.
La nord de El Páramo, la vărsarea Río Cullen (botezat în cinstea avocatului Dr. Joaquín M. Cullen, președintele Lavaderos de Oro del Sud) și la Arroyo Beta, se aflau cele mai bogate vine de aur aluvionar. Aici are loc în 1889 celebra confruntare armată dintre Popper (însoțit de doar 8 oameni) și tabăra celor 70 de căutători de aur chilieni veniți din Punta Arenas.
Folosind o stratagemă teatrală — manechine din paie îmbrăcate în uniforme de cavalerie și legate pe caii de povară — Popper provoacă panica printre aurarii clandestini și le confiscă tabăra, declanșând furia întregului oraș Punta Arenas.
În dunele și lagunele din sudul Golfului San Sebastián au fost realizate în noiembrie 1886 cele mai controversate fotografii din istoria Americii de Sud: secvența „Alerta!” → „Brotaban indios de todas partes” → „Lluvia de flechas” → „Bajad la mira” → „Muerto en el terreno de honor”.
Tot aici, în exact aceeași lună (25 noiembrie 1886), la doar câțiva zeci de kilometri distanță, expediția oficială a guvernului argentinian condusă de Ramón Lista și însoțită de capelanul salesian José Fagnano măcelărește 26–28 de arcași selk'nam într-o ambuscadă și capturează femei și copii în saci (P071, Conexiunea #1 și #26).
Port franc chilian pe malul Strâmtorii Magellan, Punta Arenas este baza de plecare a primei expediții a lui Popper (septembrie 1886, finanțată parțial prin casa comercială Stubenrauch), dar și cuibul celor mai înverșunați rivali ai săi: latifundiarii José Menéndez, Mauricio Braun și José Nogueira.
După incidentul armat de la Arroyo Beta, când Popper dezarmează minerii chilieni și îi trimite legați la Punta Arenas, mulțimea furioasă din Piața Publică încearcă să-l linșeze pe Popper, care este salvat în ultimul moment chiar de monseniorul José Fagnano (Payró 1898, Conexiunea #31).
Fondată în 1889 de preotul salesian José Fagnano (fostul capelan al expediției sângeroase a lui Ramón Lista din noiembrie 1886!), misiunea San Rafael de pe Insula Dawson — împreună cu misiunea La Candelaria de la Río Grande (pentru care chiar Popper cedase teren în 1893) — devine locul de deportare în masă al populației Selk'nam și Kawésqar pe măsură ce companiile de oi ale lui Menéndez și Braun împrejmuiesc toată insula cu sârmă ghimpată.
Studiile bioarheologice și epidemiologice moderne (Casali, Suby & Guichón, P131–P133) confirmă că aglomerarea forțată, schimbarea regimului alimentar și tuberculoza au ucis peste 90% dintre indigenii internați în misiune.
În sudul insulei, pe țărmul Canalului Beagle, se înfruntă trei lumi: misiunea anglicană a reverendului Thomas Bridges (autorul dicționarului Yámana de 32.000 de cuvinte, P119/P122), reședința guvernatorilor teritoriali din Ushuaia (Félix M. Paz și Dr. Mario Cornero) și tabăra auriferă a lui Popper de la Bahía Sloggett.
Între 1890 și 1893, Popper poartă un război total de memorii și procese cu guvernatorii Paz și Cornero (Apuntes, 27 iulie 1891 vs. Justificación, 1892), obținând în aprilie 1893 — cu doar două zile înainte de tipărirea broșurii Atlanta! — suspendarea din funcție a viceguvernatorului.
Comparație între exemplarul Președintelui Miguel Juárez Celman (Museo del Fin del Mundo), exemplarul Regelui Carol I (6 mai 1887, BNR) și selecția de la Expoziția Universală de la Paris (1889).
Expertiză: Primul cadru al secvenței narative construite de Popper în cele patru albume (București FCER, București SGR, Ushuaia / Juárez Celman și Magallanes). Caravana se oprește în stepă; oamenii își pregătesc carabinele Winchester Model 1873.
Expertiză: Al doilea cadru din montajul cinematografic al lui Popper: titlul afirmă că „răsăreau indieni din toate părțile”, dar în cadru nu se vede niciun arcaș selk'nam în viață — doar oamenii lui Popper poziționați în semicerc.
Expertiză: Piesa centrală a investigației noastre în stilul lui Errol Morris (Believing Is Seeing / Valley of the Shadow of Death): în prim-plan zace deja fără viață trupul unui tânăr vânător selk'nam gol, cu mantia de guanaco căzută, în timp ce Popper (în genunchi, cu carabina la umăr) și oamenii săi pozează ca și cum „ploaia de săgeți” ar fi încă în toi!
Expertiză: În exemplarul de la Museo Regional de Magallanes această imagine poartă titlul militar „¡Bajad la mira!” (Ochiți mai jos!). Comparată cu Planșa 47, vedem că scena a fost reorganizată lângă paravanul de vânt (toldo) al familiei indigene.
Expertiză: Punctul culminant al cinismului vizual din secolul al XIX-lea: același cadavru este fotografiat de aproape sub două titluri stupefiante — „Un atleta fueguino” (ca studiu anatomic al staturii de 1,85m a vânătorilor Ona!) și „Muerto en el terreno de honor” (ca într-un duel cavaleresc european).
Expertiză: Scopul real al întregii expediții și al punerii în scenă: spălarea nisipului negru feromagnetic cu rubine și paiete de aur de pe plaja El Páramo. Această fotografie a convins elita financiară din Buenos Aires să subscrie capitalul Compañía Anónima Lavaderos de Oro del Sud la 25 iulie 1887.
Expertiză: Exemplarul dedicat Președintelui Miguel Juárez Celman și cel trimis Regelui Carol I la București (6 mai 1887) au fost legate în piele de leu-de-mare vânat pe țărmul Atlanticului Austral, cu inscripția aurită «TIERRA DEL FUEGO — EXPEDICIÓN POPPER 1886–87».
Expertiză: Prima ridicată topografică a interiorului Țării de Foc între Bahía Porvenir și Bahía San Sebastián, în care Popper înscrie pentru prima dată toponimele românești Río Carmen Sylva, Cordillera Carlos I și Punta Sinaia.
Expertiză: Imaginea-frontispiciu a albumului din 1887: Julius Popper înconjurat de inginerii, minerii dalmați și garda înarmată cu carabine Winchester Model 1873 în fața cortului de campanie.
Expertiză: Arcuri din lemn de fag antarctic (Nothofagus), tolbe din piele de focă, săgeți cu vârf triunghiular cioplit în sticlă de naufragiu și mantii de guanaco (choneka), aranjate simetric ca panoplie de studiu.
Expertiză: Fotografie realizată la câteva minute după «Lluvia de flechas», documentând statura impresionantă (peste 1,80 m) a războinicilor selk'nam descriși de Popper în conferința de la Buenos Aires.
Expertiză: Valea glaciară și cursul de apă pe care inginerul bucureștean le-a botezat după pseudonimul literar al Reginei Elisabeta a României — nume păstrat până astăzi pe hărțile oficiale chiliano-argentiniene (Río Chico / Carmen Sylva).
Expertiză: Membrii expediției adunați la vărsarea râului Cullen (botezat în onoarea dr. Joaquín M. Cullen, asociatul juridic al lui Popper la Buenos Aires), unul dintre cele mai bogate zăcăminte aurifere de la nord de El Páramo.
Expertiză: Stâlpii rețelei telegrafice și telefonice instalate de inginerul român între tabăra centrală de la El Páramo și punctele de extracție de pe țărmul Golfului San Sebastián.
Expertiză: Ultima mare planșă a albumului din 1887: exploratorul român fotografiat în profil ecvestru pe creasta bătută de vânturile Williwaw, înainte de îmbarcarea spre Punta Arenas și Buenos Aires.
Născut în București (Calea Văcărești 37), școlit la Paris, autorul hărții comerciale din New Orleans (1883), fondatorul El Páramo, inventatorul Cosechadarei de Oro (Brevet 520), creatorul monedelor și timbrelor Țării de Foc și arhitectul metropolei utopice Atlanta (7 aprilie 1893).
Probă: P012, P069, P135, P136, P137, P141, P143
Tatăl lui Julius și Maxim Popper. Librar și anticar în București (Calea Văcărești 37), fondator al primei școli israelito-române (1859) și al ziarului bilingv Timpul / Di Zait, francmason în loja Înțelepții din Heliopolis și delegat la Congresul Sionist de la Focșani (30–31 dec. 1881). Traduce în română conferința fiului său din 1887. Moare în 1891, motiv pentru care Julius poartă chenar negru de doliu pe scrisorile din 1892.
Probă: P012, P136, P138, P143 (Conexiunea #44 & #54)
Medic român-evreu cu studii la București, Berlin și Paris, francmason și membru al Sociedad Científica Argentina. În oct.–dec. 1889 (exact când Popper se afla la Buenos Aires!) inspectează la Moisés Ville cei 824 de evrei de pe vaporul Weser și îi prezintă Baronului de Hirsch la Paris (ian. 1890) planul de 50 milioane franci al Jewish Colonization Association. La 20 aug. 1890 stă la masa Baronului de Hirsch din Paris alături de istoricul român Elias Schwarzfeld și de Carlos E. Cullen! În monografia lui Dominique Frischer (P148, 182.677 cuvinte), Löwenthal apare de 36 de ori ca arhitectul întregii colonizări evreiești din Argentina.
Probă: P140 (Zablotsky UCEMA 560) & P148 (Dominique Frischer, Le Moïse des Amériques — 36 mențiuni directe Löwenthal, 10 Colonia Mauricio!)
Cel mai bogat bancher și filantrop evreu al Europei (constructorul căilor ferate otomane Orient Express). La propunerea românului dr. Wilhelm Löwenthal și cu participarea lui Elias Schwarzfeld și Carlos E. Cullen (reuniunea de la Paris din 20 august 1890), fondează la 24 august 1891 (exact în ziua în care Popper îi trimite monedele de aur Regelui Carol I!) Jewish Colonization Association (JCA), cumpărând sute de mii de hectare în Argentina (Moisés Ville, Colonia Mauricio). Documentat exhaustiv în P148 (Dominique Frischer).
Probă: P140, P148 (Dominique Frischer, Le Moïse des Amériques: 36 mențiuni Löwenthal, 21 Buenos Aires, 10 Colonia Mauricio, 7 Col. Goldsmid & David Cazès)
La 2 iunie 1895, în palatul din Rue de l'Élysée din Paris, dramaturgul și jurnalistul vienez Theodor Herzl îl înfruntă pe Baronul Maurice de Hirsch asupra experimentului argentinian inițiat de dr. Wilhelm Löwenthal. Din această confruntare se naște celebrul subcapitol „Palestina sau Argentina?” din Der Judenstaat (februarie 1896, P139). Optzeci de ani mai târziu, conspiraționiștii extremiști din Argentina (Planul Andinia, 1971/1987) vor amesteca delirant regatul lui Popper din Țara de Foc cu misiunea lui Löwenthal/Hirsch și cu textul lui Herzl!
Probă: P139 (Herzl, Der Judenstaat, 1896) & P148 (Frischer, cap. despre întâlnirea Hirsch–Herzl din 2 iunie 1895)
Marinar croat din Doli (lângă Dubrovnik, Imperiul Austro-Ungar) ajuns stăpânul unei flote de 300 de remorchere și vapoare în bazinul Río de la Plata și pe ruta Patagoniei. Prin agențiile sale și prin legătura de familie cu armatorii Lavarello (Mihanovich s-a căsătorit în 1872 cu văduva lui Juan Bautista Lavarello!), mii de marinari și pietrari croați din insulele Brač, Hvar și Pelješac ajung la Buenos Aires — de unde Popper își recrutează garnizoana fidelă de „austrieci” (Julio Brajević, Mateo Martinić, Máximo Radoslović) pentru El Páramo!
Probă: P144 (Ursula Prutsch, 2022) & P145 (Historia Unisinos, 2010) — Conexiunea #16 & #53
Veriga de arhivă extraordinară (Conexiunea #53): Juan Bautista Lavarello a fost primul patron al tânărului Nicolás Mihanovich în Río de la Plata (după moartea lui Lavarello în 1869, Mihanovich s-a căsătorit cu văduva acestuia, Catalina Balestra, preluând flota Lavarello). Iar în 1892–1893, când Julius Popper cumpără corabia Explorador și pregătește expediția spre Antarctica și fondarea orașului Atlanta, partenerul său naval direct este armatorul Juan (Giacomo) Lavarello din exact aceeași familie!
Probă: P145 (Traiectoria Mihanovich–Lavarello) & P069/Fișa 21 (Expediția antarctică Popper–Lavarello 1893)
Fiul fostului președinte Bartolomé Mitre și director al cotidianului La Nación (unde Popper își publică încă de la 1 iunie 1886 prima scrisoare despre aurul de la Cabo Vírgenes, P123). La 9 iulie 1892, pe o hârtie cu chenar negru de doliu după tatăl său Naftali și cu blazonul MELIOR MARCULUS QUAM INCUS, Popper îi trimite lui Bartolomé Mitre y Vedia scrisoarea olografă păstrată astăzi la Museo Mitre (P143), în care îi dăruiește colecția completă a monedelor sale de aur (Tipurile A–E) și îi explică cum a spart matrița la a șasea piesă din Tipul E.
Probă: P123 (La Nación, 1 iunie 1886) & P143 (Facsimilul scrisorii olografe din 9 iulie 1892, Cuadernos de Numismática 22)
Generalul care a anexat Patagonia prin „Campania Deșertului” și a semnat Tratatul de graniță din 1881 cu Chile (trasând linia de la meridianul 68°34' V prin Țara de Foc). Sub administrația sa (prin ministrul Bernardo de Irigoyen) primește Popper în 1886 autorizația militară și științifică pentru prima traversare a insulei.
Probă: P141 (Tratatul din 1881 & Arbitrajul Canalului Beagle) & P012 (Conferința din 5 martie 1887)
Cumnatul lui Roca și președintele Argentinei în anii de glorie ai lui Popper (1886–1890). Popper îi dedică cel mai mare râu de pe coasta atlantică a Țării de Foc (Río Juárez Celman, astăzi Río Grande) și îi oferă personal în 1887 albumul fotografic legat în piele de leu de mare (păstrat azi la Museo del Fin del Mundo din Ushuaia), care conține fotografiile cadavrului selk'nam de la San Sebastián! Tot guvernul său îl trimite în 1889 pe dr. Wilhelm Löwenthal în inspecția care va duce la crearea JCA, înainte de prăbușirea financiară din 1890 (Revoluția Parcului / Crahul Baring).
Probă: P068/P069 (Albumul Juárez Celman / Ushuaia), P137 (Logia Docente & miniștrii lui Celman), P140
Magnatul spaniol-chilian din Punta Arenas și Rio Grande (aliat prin căsătorie cu Mauricio Braun). După moartea lui Popper în iunie 1893, Menéndez preia terenurile din nordul Țării de Foc (Estancia Primera Argentina / José Menéndez, chiar lângă fostul Río Carmen Sylva!) și introduce milioane de oi. Administratorul său scoțian Alexander McLennan („Chancho Colorado”) organizează vânătoarea sistematică cu plata a 1 liră sterlină pentru fiecare pereche de urechi sau arc de indian ucis — fapt documentat de Emil Racoviță în decembrie 1897 (P129) și de Anne Chapman (P011).
Probă: P011 (Anne Chapman, Fin de un mundo), P129 (Jurnalul lui Emil Racoviță, 1897), Fișa 18 & 19
Personajul-oglindă cel mai tulburător al arhivei noastre (Conexiunea #13 & #31): fost garibaldian devenit prefect apostolic salesian al Patagoniei Meridionale. La 25 noiembrie 1886 este capelanul expediției lui Ramón Lista când sunt uciși 26–28 de arcași selk'nam la San Sebastián; în 1889 îl salvează pe Popper de la linșajul mulțimii furioase din Punta Arenas (Payró 1898); tot în 1889 înființează misiunea-lagăr de pe Insula Dawson, iar în 1893 primește chiar de la Popper teren pentru misiunea La Candelaria de la Río Grande!
Probă: P120 (Carbajal 1900), P131–P133 (Magallania), Fișa 16 & 20 (Conexiunea #13 & #31)
La doar 4 ani și jumătate după moartea subită a lui Julius Popper (care obținuse în 1892–1893 aprobarea de a explora insulele Shetland de Sud și Țara lui Graham pe ruta Isla de los Estados → Shetland), un alt savant român școlit la Paris, Emil Racoviță, parcurge la bordul navei Belgica exact același traseu spre Antarctica (dec. 1897 – ian. 1898)! În scrisorile și jurnalul său din Punta Arenas, Dawson și Ushuaia (P128, P129), Racoviță lasă un rechizitoriu cutremurător împotriva exterminării indienilor Ona de către crescătorii de oi și notează prezența unui „evreu român tâmplar în Țara de Foc” (6 dec. 1897).
Probă: P024, P128 (Scrisorile lui Racoviță, 1897), P129 (Jurnalul lui Racoviță), P130, Fișa 21 (Conexiunile #5, #38, #39, #40)
În anul 1889, când furtunile de iarnă și crahul financiar de la Buenos Aires izolează complet Țara de Foc, Julius Popper bate propriile piese monetare din aur nativ de 1 gram și 5 grame — singurele monede de aur emise vreodată de un particular cu aprobarea tacită și cu matrițele Monetăriei Naționale în America de Sud.
Aversul poartă inscripția POPPER pe o bandă transversală peste câmpul granulat, înconjurată de TIERRA DEL FUEGO · 1889; reversul înfățișează ciocănelul de miner și târnăcopul încrucișate, cu greutatea garantată în aur pur (UN GRAMO sau CINCO GRAMOS — LEY 900).
Datorită studiului numismatic din Cuadernos de Numismática nr. 22 (P143) și scrisorii olografe a lui Popper din 9 iulie 1892, cunoaștem cu precizie chirurgicală geneza fiecărui tip:
La 9 iulie 1892 (Ziua Independenței Argentinei), Julius Popper îi trimite directorului ziarului La Nación, Bartolomé Mitre y Vedia, o scrisoare olografă extraordinară împreună cu o casetă conținând toate cele 5 tipuri ale monedelor sale de aur.
Hârtia are chenar negru de doliu (în memoria tatălui său Naftali C. Popper și a fratelui său Máximo Popper, morți amândoi în 1891!) și poartă în colțul din stânga sus blazonul heraldic inventat de Popper: un scut împărțit între Crucea Sudului, Lâna de Aur (oaia patagoneză) și un arcaș selk'nam îngenuncheat, surmontat de deviza latină: MELIOR MARCULUS QUAM INCUS („Mai bine ciocan decât nicovală”).
Fiecare gram de aur bătut în monedele lui Popper provenea din plăcile de amalgamare ale Secerătoarei de Aur (Cosechadora de Oro, Brevet nr. 520). Placa metalică originală păstrată în colecțiile numismatice argentiniene (P143) poartă stema Republicii Argentina, numărul brevetului (520) și numele inventatorului JULIO POPPER.
În 1891, pentru a remunera curierii călare care transportau corespondența peste stepa înghețată între taberele miniere (El Páramo, Río Carmen Sylva, Bahía Sloggett) și oficiile poștale din Punta Arenas sau Ushuaia, Popper comandă litografului austriac Rodolfo Soucup (de la Compañía Sud-Americana de Billetes de Banco, condusă de Rodolfo Laass) celebrul timbru roșu-carmin de 10 centavos (echivalent cu 10 centigrame de praf de aur).
În centru tronează litera „P” (Popper) peste un ciocan și un târnăcop încrucișate, pe fundalul soarelui răsărind. Directorul general al Poștelor argentiniene, Dr. Estanislao Zeballos, îi intentează proces penal pentru uzurpare de suveranitate, dar Popper câștigă demonstrând că timbrul acoperă exclusiv transportul privat până la prima cutie poștală a statului — transformând timbrul într-una dintre cele mai căutate piese filatelice din lume!
| Cota | Titlu / Conținut Documentar | Autor / Emitent | Dată | Tip | Cls. |
|---|---|---|---|---|---|
| P001 | Treatment de film, ~3.300 de cuvinte. Textul e identic în toate cele 9 versiuni docx/pdf (2014, 2015, 2023, 2024, 2025); diferă doar paginarea 11_drafturi_proprii/2014-2023_Boncea_THE-KING-OF-THE-END-OF-THE-WORLD_treatment_v2023.docx |
Andrei Boncea | text din 2014; fișier 29 iul. 2023 | draft propriu (treatment de film) | D |
| P002 | Text identic 11_drafturi_proprii/2024_Boncea_THE-KING_treatment_copy2.pdf |
Andrei Boncea | 4 oct. 2024 | draft propriu (PDF) | D |
| P003 | Același text ca v2023; alt fișier (cu imagini, 333 KB) 11_drafturi_proprii/2015_Boncea_THE-KING_treatment_v2015.docx |
Andrei Boncea | 6 mai 2015 | draft propriu (treatment) | D |
| P004 | Biografie și polemică: „explorator” față de „dictator crud” 03_articole/2014c_anonim_Julius-Popper-a-fost-stapan-in-Tara-de-Foc.pdf |
Articol web românesc (sursă de identificat) | ~2000–2014 | articol de popularizare | C |
| P005 | Variantă a PDF-ului din 2014, text identic 11_drafturi_proprii/2014-10_Boncea_THE-KING_treatment_copy.pdf |
Andrei Boncea | 2 oct. 2014 | draft propriu (PDF) | D |
| P006 | Text identic 11_drafturi_proprii/2024_Boncea_THE-KING_treatment_copy.pdf |
Andrei Boncea | 4 oct. 2024 | draft propriu (PDF) | D |
| P007 | Text identic 11_drafturi_proprii/2025_Boncea_THE-KING_treatment_copy3.pdf |
Andrei Boncea | 21 nov. 2025 | draft propriu (PDF) | D |
| P008 | Text identic 11_drafturi_proprii/2015_Boncea_THE-KING_treatment.pdf |
Andrei Boncea | 6 mai 2015 | draft propriu (PDF) | D |
| P009 | PDF-ul trimis pe 2 oct. 2014 (cf. MAIL.md; răspunsul Covadonga Espeso / Televisa, 3 oct. 2014). Text identic cu v2023 11_drafturi_proprii/2014-10_Boncea_THE-KING_treatment_trimis-Televisa.pdf |
Andrei Boncea | 2 oct. 2014 | draft propriu (treatment PDF) | D |
| P010 | 2 slide-uri, titlu trilingv și un text de prezentare în română; textul extras e în 11_drafturi_proprii/2023_deck_text.txt 11_drafturi_proprii/2023_Boncea_The-King-of-the-End-of-the-World_deck.key |
Andrei Boncea | 29 iul. 2023 | draft propriu (deck Keynote) | D |
| P011 | Monografia de referință despre selk'nam: istorie, Hain, genocid 02_carti/1986-2008_Chapman_Fin-de-un-Mundo_Los-Selknam_scan.pdf |
Anne Chapman, *Fin de un mundo. Los Selknam de Tierra del Fuego* (scan Taller Cuerpos Pintados, circulat pe 4shared) | ed. ~2008 (fișier 2010) | carte (studiu) | B |
| P012 | 264 p. Conferința din 1887 (traducerea lui Neftali Popper), scrisorile către Urechia și Lahovary, seria din El Diario 1889–90, Carnaval etnografic, Mâță în loc de iepure, Tezaure abandonate (1892), Atlanta (1893). Vezi index_tara_de_foc.md 02_carti/2013_Popper-ed-Moga_Tara-de-Foc_Bizantina.pdf |
Iuliu Popper, *Țara de Foc*, ed. îngrijită de pr. Petru Moga, prefață de Silviu Neguț, Ed. Bizantină, București 2013 | 2013 (scan 2024) | carte (antologie de surse primare) | A |
| P013 | Pitch de lungmetraj, ~5.500 de cuvinte, în 5 acte, cu „Assessment of the original pitch”, note istorice, etică, coproducție, buget de 15–25 mil. $ 11_drafturi_proprii/2026-02_Boncea-Claude_THE-KING_PITCH.docx |
Andrei Boncea + Claude (sesiunea din 7 feb. 2026) | 8 feb. 2026 | draft propriu (pitch de film, făcut cu AI) | D |
| P014 | Versiune text a pitch-ului; diacriticele și apostrofurile s-au pierdut (Mihanovi?) 11_drafturi_proprii/2026-05_Boncea-Claude_THE-KING_PITCH.txt |
idem | 15 mai 2026 | draft propriu (pitch, text) | D |
| P015 | 0 octeți 99_de_triat/2026-05_PITCH_backup_GOL.txt |
— | 15 mai 2026 | fișier gol | — |
| P016 | Reclamă pentru o cursă de vapor spre America de Sud (emigrație croată) 04_foto/1890c_reclama-vapor-croat-spre-America-de-Sud.jpg |
sursă web (de identificat) | sec. XIX (de verificat) | imagine | D |
| P017 | Popper văzut ca personaj evreu, cu Museo del Fin del Mundo 03_articole/2012c_Peculiar-characters_Julio-Popper-King-of-Jewish-origin.pdf |
Blog de călătorie (autor de identificat), Ushuaia 2012 | 2012+ | articol / blog | C |
| P018 | „Regele Țării de Foc”, biografie apologetică 03_articole/2010c_Roca-Kallai_Mari-exploratori-romani-Iuliu-Popper_AGERO.webarchive |
George Roca / Laszlo Kallai, Revista AGERO Stuttgart | ~2010 | articol de popularizare | C |
| P019 | Moneda de 1 gram din 1889, avers și revers 04_foto/1889_moneda-1-gramo-Popper.jpg |
sursă web (de identificat) | 1889 | imagine (obiect) | B |
| P020 | Articolul RO despre Popper 03_articole/2014_Wikipedia-RO_Julius-Popper.pdf |
ro.wikipedia.org (captură din 2014) | 2014 | enciclopedie web | C |
| P021 | Monedele de 1 și 5 grame din 1889 (colecția Eliasberg) 03_articole/2009_McCarthy_Popper-and-the-Coins-of-the-Argentine-Gold-Rush_CoinWeek.pdf |
David McCarthy, CoinWeek | 27 oct. 2009 | articol numismatic | B |
| P022 | Același articol, ca webarchive 03_articole/2014_Wikipedia-RO_Julius-Popper.webarchive |
ro.wikipedia.org/wiki/Julius_Popper | 2014 | enciclopedie web | C |
| P023 | Coperta Hetzel a unui volum Verne 10_conexiuni/1870c_Hetzel_coperta-Verne.jpg |
Hetzel (Voyages extraordinaires) | sec. XIX | imagine | B |
| P024 | Racoviță pe Belgica, 1897–99 07_context/2010_Almanah-AS-943_Racovita-Aventura-la-Polul-Sud.pdf |
Mica enciclopedie AS nr. 943 (2010) | 2010 | articol de popularizare | C |
| P025 | Monografie despre selk'nam (ona): mediu, cultură, contact 02_carti/1910_Gallardo_Tierra-del-Fuego-Los-Onas_Cabaut.pdf |
Carlos R. Gallardo, *Tierra del Fuego. Los Onas*, Cabaut y Cía, Buenos Aires 1910 (scan Scribd) | 1910 | carte (etnografie de epocă) | A |
| P026 | Selk'nam la vânătoare 04_foto/1900c_Selknam-vanand.jpg |
Wikimedia Commons? (de verificat) | ~1900–1920 (de verificat) | fotografie de epocă | B |
| P027 | Transcrierea integrală a conferinței din 1887 (ed. engleză), cu harta adnotată 01_surse_primare/1887_Popper_Exploration-lecture_transcriere_rockvillepress.webarchive |
rockvillepress.com/tierra/texts/POPPER.HTM | 1887 (web ~2014) | sursă primară (transcriere web) | A |
| P028 | Planisfera Cantino 05_harti/1502_Planisfera-Cantino.jpg |
Wikimedia Commons (Biblioteca Estense) | 1502 | hartă | A |
| P029 | 50 p. de imagini, fără text OCR: textul integral al conferinței în engleză, cu harta la final 01_surse_primare/1887_Popper_Exploration-of-Tierra-del-Fuego_lecture-EN_scan-montaj-Keynote-2014.pdf |
J. Popper, conferința la Instituto Geográfico Argentino, ed. engleză, Buenos Aires 1887; scanată și așezată în Keynote de Andrei (23 iun. 2014) | 1887 (export 2014) | sursă primară (scan) | A |
| P030 | Istoria westernului românesc 07_context/2013c_Tutui_The-Birth-of-the-Romanian-Western_Frames.webarchive |
Marian Țuțui, *Frames Cinema Journal* | ~2013 | articol academic | B |
| P031 | Primii croați din Punta Arenas 07_context/2014c_southamerica-me_First-Croatians-in-Punta-Arenas.webarchive |
southamerica.me | ~2014 | articol web | C |
| P032 | Exterminarea ona și tehuelche prin gloanțe, otravă, alcool; estancierii 03_articole/1928_Borrero_La-Patagonia-tragica_extras-tehuelches.pdf |
José María Borrero, *La Patagonia trágica* (1928), extras | 1928 (extras web) | extras din carte (sursă de epocă) | B |
| P033 | Imigrația croată în Chile, 1864–1930 07_context/2014c_MemoriaChilena_Inmigracion-croata-en-Chile-1864-1930.webarchive |
Memoria Chilena, BN Chile (memoriachilena.cl/602/w3-article-650.html) | ~2014 | minisite al unei biblioteci naționale | B |
| P034 | Expediția Belgica 07_context/2014c_emil-racovita-ro_Expeditiunea-antarctica-belgiana.webarchive |
emil-racovita.ro | ~2014 | site documentar | B |
| P035 | Biografia lui Ramón Lista (expediția din 1886, masacrul din San Sebastián) 07_context/2014_Wikipedia-ES_Ramon-Lista.webarchive |
es.wikipedia.org/wiki/Ramón_Lista | 2014 | enciclopedie web | C |
| P036 | Textul lui Racoviță *Spre Polul Sud* (sau o prezentare a lui, de verificat) 07_context/2014c_emil-racovita-ro_Spre-Polul-Sud.webarchive |
emil-racovita.ro | ~2014 | site documentar | A |
| P037 | ~70.000 de cuvinte; romanul începe cu noaptea morții, 5 iun. 1893 02_carti/1999_Ares_Popper-La-Patagonia-del-Oro_traducere-EN-neoficiala.docx |
Daniel Ares, *Popper. La Patagonia del oro* (roman, Alfaguara 1999), traducere engleză neoficială, probabil automată | 1999 (fișier 2014) | roman (traducere) | D |
| P038 | 9 fișiere: INDEX, JURNAL, MAIL (listă de 5 fire 2014–2018), RAPORT-ADOPTIE, MEMORIE și DESPRE (goale), dashboard, proiect.json, tree.json 00_admin/mnemosyne_snapshot_2026-07/ |
Mnemosyne / Claude | 17 iul.–20 sep. 2026 | admin (Mnemosyne) | — |
| P039 | Capitol despre Popper printre exploratorii români (de citit; doar imagini) 02_carti/1972_Hilt_Calatori-si-exploratori-romani-pe-meleaguri-indepartate_Enciclopedica.pdf |
Virgil Hilt, Ed. Enciclopedică, București 1972 (scan circulat pe Scribd) | 1972 | carte (scan, 107 p., fără OCR) | C |
| P040 | Textul integral în engleză, cu harta; „two Indians were left dead on the field… these unfortunate encounters occurred almost daily” 01_surse_primare/1887_Popper_Exploration-lecture-EN_transcriere-rockvillepress_2014.pdf |
Transcrierea rockvillepress a conferinței (ed. engleză din 1887), 28 p. | 1887 (PDF 2014) | sursă primară (transcriere) | A |
| P041 | **Analiza albumului Popper (1887) de la Museo del Fin del Mundo**, dăruit președintelui Juárez Celman: copertă de piele, ~100 de pagini, primele 16 cu conferința și 2 hărți, apoi fotografii cu legendele lor („Muerto en terreno de honor”, „Lluvia de flechas”, „Brotaban indios de todos lados”, „Bajad la mira”, „Ojo los arbustos”, „Alerta”, „Un guanaco curioso”, „¿Con apio o solo?”, „El high life Magallanes”, „Cascada Basílica”, „En busca del vil metal”, „Hace poco las olas cubrían todo”); comparat cu albumele saleziene 03_articole/2005_Bajas_Montaje-del-album-fotografico-de-Tierra-del-Fuego_RChAV6.pdf |
María Paz Bajas, Revista Chilena de Antropología Visual nr. 6, pp. 34–54 | dec. 2005 | articol științific | B |
| P042 | Prezentarea colecției „Atlanta” la Ushuaia (S. Reyes: „un stat într-un stat”); biografie: părinții Naftali și Hanna; școala israelită a tatălui; ziarul bilingv idiș–română „Timpul”; Politehnica din București neterminată; Paris la 17 ani 03_articole/2014c_adevarul_Romanul-Julius-Popper-explorator-sau-aventurier.pdf |
adevarul.ro (autor de identificat) | ~2012–2014 | articol de presă | C |
| P043 | 50 de slide-uri, doar imagini: capturi ale ediției engleze a conferinței (aceeași creație ca P029, alt export) 11_drafturi_proprii/2014-06_Boncea_POPPER_deck-export.pdf |
Andrei Boncea | 23 iun. 2014 | deck (export Keynote) | D |
| P044 | 163 de fișiere media: capturi de ecran din 22 iun. 2014, 23:45–00:xx (pagini ale broșurii) + câteva imagini de stoc; **fără text pe slide-uri** (decodorul IWA nu găsește text) 11_drafturi_proprii/2014-06_Boncea_POPPER.key |
Andrei Boncea | 22–23 iun. 2014 | deck Keynote | D |
| P045 | Copie a POPPER.key, cu Index.zip diferit (modificări minore) 11_drafturi_proprii/2014-06_Boncea_POPPER-copy.key |
Andrei Boncea | iun. 2014 | deck Keynote (copie) | D |
| P046 | Arhivă zip + folderul POPPErSearch/ (imagini găsite pe web în 2014); de triat, sursele sunt neidentificate 04_foto/2014-06_POPPErSearch_cautare-imagini.zip |
Andrei Boncea (descărcări web) | iun. 2014 | colecție de imagini (căutare web) | D |
| P047 | Coperta Verne (altă versiune decât P023) 10_conexiuni/1870c_Hetzel_coperta-Verne_v2.jpg |
Hetzel | ~1870 | imagine | B |
| P048 | Comuna Punta Arenas 05_harti/Wikimedia_Comuna-de-Punta-Arenas.png |
Wikimedia Commons | modern | hartă | C |
| P049 | Antarctica 05_harti/Wikimedia_Antarctica.png |
Wikimedia Commons | modern | hartă | C |
| P050 | Imagine pentru pista Racoviță/Belgica 07_context/polul-sud.jpg |
web (de identificat) | ? | imagine | D |
| P051 | Versiunea webarchive a P017 03_articole/2012c_Peculiar-characters_Julio-Popper.webarchive |
blog de călătorie | ~2012 | pagină web | C |
| P052 | Ilustrații Verne (Le Sphinx des glaces etc.) și imagini din jurul anului 1900; „ga_hm_atlanta01” (Atlanta?) 10_conexiuni/JulesVernd_2014/ |
web | 2014 | imagini (8) | D |
| P053 | Folderul despachetat cu rezultatele căutării de imagini 04_foto/POPPErSearch_2014/ |
web | 2014 | imagini | D |
| P054 | Ediția engleză originală a conferinței din 5 mar. 1887, 62 p., cu hartă pliată 01_surse_primare/1887_Popper_The-Popper-Expedition-lecture_EN_Jacobsen_IA-BPL.pdf |
Julio Popper / Instituto Geográfico Argentino, Buenos Aires, L. Jacobsen 1887; Internet Archive popperexpedition87popp (Boston Public Library) | 1887 | sursă primară (tipăritura originală, scan) | A |
| P055 | Al doilea exemplar scanat (de comparat: adnotări?) 01_surse_primare/1887_Popper_The-Popper-Expedition-lecture_EN_IA-exemplar2.pdf |
Internet Archive popperexpedition00popp | 1887 | sursă primară (scan, al 2-lea exemplar) | A |
| P056 | Facsimilul tipăriturii Atlanta (36 p.); verifică textul din ed. Moga 01_surse_primare/1893_Popper_Atlanta_Proyecto-pueblo-maritimo_facsimil_Wikisource-AAL.pdf |
Julio Popper, Buenos Aires, Cía. Sud Americana de Billetes de Banco 1893; Academia Argentina de Letras via Wikimedia Commons / es.wikisource | 1893 | sursă primară (facsimil) | A |
| P057 | Reportaj american despre goana după aur, cu capitole despre Popper (citit în epocă) 02_carti/1895_Spears_The-Gold-Diggings-of-Cape-Horn_IA-Cornell.pdf |
John R. Spears, The Gold Diggings of Cape Horn, New York, Putnam 1895; IA cu31924021077205 (Cornell) | 1895 | carte de epocă | A |
| P058 | Text căutabil al ediției Spears 02_carti/1895_Spears_The-Gold-Diggings-of-Cape-Horn_Gutenberg39109.txt |
Project Gutenberg #39109 | 1895 | carte de epocă (text) | A |
| P059 | Expediția Lista (1886) și masacrul de la San Sebastián: contrapunctul direct al lui Popper 02_carti/1887_Lista_Viaje-al-pais-de-los-onas_IA-Google.pdf |
Ramón Lista, Viaje al país de los onas, Buenos Aires 1887; IA viajealpasdelos00listgoog | 1887 | carte de epocă | A |
| P060 | Prima monografie etnografică argentiniană despre selk'nam, 412 p. 02_carti/1910_Gallardo_Tierra-del-Fuego-Los-Onas_IA-UofT.pdf |
Carlos R. Gallardo, Tierra del Fuego. Los Onas, Buenos Aires 1910; IA tierradelfuegolo00galluoft | 1910 | monografie de epocă | A |
| P061 | **Cele 4 fotografii ale selk'namului mort (1886)**: analiza imaginilor-cheie; versiune revizuită a „La muerte exhibida” (2003) 03_articole/2004_Odone-Palma_La-muerte-indigena-TdF-1886-1887_RChAV4.pdf |
Carolina Odone & Marisol Palma, Revista Chilena de Antropología Visual nr. 4 | 2004 (rev. a ed. 2003) | articol științific | B |
| P062 | Planul antarctic: scrisoarea către SGR 1889, harta 1888 (Lewin), navele Explorador și Gringuito, cpt. Carl Jansen, naturalistul Bruno Ansorge 07_context/antarctica/2021_Toparceanu-Cotta-Nita_Popper-Antarctica_SCAR-SC-HASS-Kobe.pdf |
F. Topârceanu, M. Cotta, I.I. Niță (Academia Română/CNCA), SCAR SC-HASS 2021 | nov. 2021 | prezentare științifică | B |
| P063 | Rezumatul în română; moartea dată pe 5.06.1893 07_context/antarctica/2021_Toparceanu_Popper-Antarctica_rezumat-RO.pdf |
idem | 2021 | rezumat | B |
| P064 | Misiunea saleziană de pe Dawson (1889–1911) și copiii indigeni 07_context/misiuni/2025_Harambour-Orellana_El-placer-genocida-de-Dios_Dawson_Magallania53.pdf |
Alberto Harambour & Marcela Orellana, Magallania 53 | 2025 | articol științific | B |
| P065 | Memoria coloniei Moisés Ville (JCA) 07_context/colonizare_evreiasca/2017c_Cherjovsky_Recuerdos-de-Moises-Ville.pdf |
Iván Cherjovsky, UAI | ~2017 | carte (acces liber) | B |
| P066 | Proiectul baronului Hirsch / JCA 1891 07_context/colonizare_evreiasca/2005c_UCEMA-WP289_The-project-of-the-Baron-de-Hirsch.pdf |
Eugene Sanberg? (UCEMA Working Paper 289; autor de verificat) | ~2005 | working paper | B |
| P067 | Expozițiile de fueguini 1881–1898 (Paris, Genova, Buenos Aires) 07_context/zoo_uman/2010c_Ballestero_Fueguinos-Lehmann-Nitsche-Expo-BA-1898_HCSM.html |
História, Ciências, Saúde–Manguinhos (SciELO; autor de verificat) | ~2010 | articol (HTML) | B |
| P068 | Legendele celor 93 de planșe, cu descrierea în română și originalul în spaniolă 04_foto/album1886_cimec_FCER/captions_cimec.md |
popper.cimec.ro (INP + Centrul Filderman/FCER) | 1886 (site 2022) | legende album | A |
| P069 | Albumul „Tierra del Fuego. Expedicion Popper 1886”: scanări de pagini și fotografii (inclusiv variante/derivate) 04_foto/album1886_cimec_FCER/ |
Iuliu Popper; exemplarul familiei, Centrul Filderman/FCER; digitalizat de INP/cimec 2022 | 1886 | imagini (album digitalizat) | A |
| P070 | Seria din El Diario (8 ian.–4 feb. 1890), culegere tipărită, 125 p.; motto: „Lasciate ogni speranza…” 01_surse_primare/1890_Popper_Tierra-del-Fuego_La-vida-en-el-extremo-austral_ElDiario-compilacion_facsimil.pdf |
Julio Popper, Buenos Aires, Cía. Sud Americana de Billetes de Banco 1890; Wikimedia Commons/es.wikisource | 1890 | sursă primară (facsimil) | A |
| P071 | **A doua conferință, pe care Moga o dădea drept nerecuperată.** Secțiunile „Indios y ovejas”, „Casus belli”, „Indios blancos”, „Protesta de un cacique” (Kaushal), „Salvajes de las costas de Europa” 01_surse_primare/1891_Popper_Tierra-del-Fuego_Apuntes-geograficos-etnologicos-estadisticos-industriales_facsimil.pdf |
Julio Popper, a doua conferință la IGA (Boletín IGA XII, 1891, pp. 125–260 după Odone & Palma); Wikimedia Commons | 1891 | sursă primară (facsimil) | A |
| P072 | Cartea lui Eizaguirre (305 p.), pomenită în polemica din ed. Moga (fișa 07) 02_carti/1891c_Eizaguirre_Tierra-del-Fuego_facsimil.pdf |
José Manuel Eizaguirre; Wikimedia Commons | ~1891 | carte de epocă (facsimil) | A |
| P073 | **Apărarea guvernatorului împotriva lui Popper** („un audaz”): respinge concesiunea de 150 de leghe (plus 32 deja acordate), portul de la San Sebastián, „cien familias extranjeras”; capitolul „Refutación á los cargos de Popper” 01_surse_primare/1892_Cornero_Justificacion-de-los-procederes-del-gobernador-de-TdF_facsimil.pdf |
[guvernatorul Mario Cornero], Imp. La Tribuna Nacional 1892; BaANH 51074 via Commons | 1892 | sursă primară (pamflet) | A |
| P074 | Jurnal de călătorie în jurul Țării de Foc, 279 p. (de citit) 02_carti/1880s_Tello_Apuntes-del-viaje-alrededor-de-la-TdF_facsimil.pdf |
Mariano Tello; Wikimedia Commons | ? (de datat) | carte de epocă (facsimil) | A |
| P075 | Portret Popper (sursă/dată de verificat) 04_foto/1893_Julio-Popper_portret_Commons.jpg |
Wikimedia Commons | 1893? | fotografie | B |
| P076 | Misiunea Dawson, perspectivă îngăduitoare („esfuerzo admirable”) 07_context/misiuni/2011_Martinic_Centenario-cierre-mision-Dawson_Magallania39-2.pdf |
Mateo Martinic, Magallania 39(2) | 2011 | articol științific | B |
| P077 | Expediția Belgica (1897–99), cu Racoviță; Cook a fotografiat și selk'nam/yagani în 1898 07_context/antarctica/1900_Cook_Through-the-First-Antarctic-Night_Belgica_IA.pdf |
Frederick A. Cook, New York, Doubleday & McClure 1900; IA throughfirstant00cookgoog | 1900 | carte de epocă (scan, fără OCR) | A |
| P078 | Planșele 44–59 din exemplarul românesc; cadavrul apare pe pl. 47, 48, 52 04_foto/album1886_cimec_FCER/_planse44-59_contact.jpg |
Grok Bot din scanările cimec | 13 oct. 2026 | contact sheet (lucru) | D |
| P079 | 2 albume Popper (50+51 p.): retratul, harta 1886, „High Life de Magallanes”, „¡Alerta!”, „Muerto en el terreno de honor”, „Bajad la mira” etc. 04_foto/album_Magallanes_PatrimonioChile/ |
Museo Regional de Magallanes / Subdirección de Investigación, Patrimonio Cultural Chile (galerie online 2022) | 1886–87 | imagini (25) | A |
| P080 | Selk'nam la Paris, Londra, Bruxelles (1889–90); victimele veneau din golful San Sebastián 07_context/zoo_uman/2006c_Baez-Mason_Detras-de-la-imagen-selknam-Europa-1889_RChAV.pdf |
C. Báez & P. Mason, RChAV (via Wayback) | ~2004–06 | articol | B |
| P081 | Antropologia fizică și „zoologicele umane”; Paris 1889 07_context/zoo_uman/Asclepio_Antropologia-fisica-y-zoologicos-humanos_CSIC.pdf |
J. Sánchez Arteaga, Asclepio LXII/1 (via Wayback) | 2010 | articol | B |
| P082 | Guvernanța JCA (Hirsch, 1891) 07_context/colonizare_evreiasca/2013_Zablotsky_JCA-buena-idea-mala-gobernancia_UCEMA511.pdf |
E. Zablotsky, UCEMA DT 511 | 2013 | working paper | B |
| P083 | Memoriile „regelui Araucaniei și Patagoniei” 07_context/regi_aventurieri/1863_Tounens_Orllie-Antoine-Ier-roi-d-Araucanie_IA-Google.pdf |
A. de Tounens, Paris, Thévelin 1863; IA orllieantoineie00toungoog (Gallica blocat de Cloudflare) | 1863 | carte de epocă | A |
| P084 | Text căutabil Cook; pasajul Stubenrauch/Winchester 07_context/antarctica/1900_Cook_OCR.txt |
OCR Tesseract pe box (P077) | 1900 | text OCR | D |
| P085 | Text căutabil Lista; raportul din 27 nov. 1886 (26 de morți) 02_carti/1887_Lista_OCR.txt |
OCR Tesseract pe box (P059) | 1887 | text OCR | D |
| P086 | Magallanes vs. exemplarul RO: pl. 48, 53, 49 04_foto/_comparatie_Magallanes_vs_RO.jpg |
generat pe box | 13 oct. 2026 | imagine de lucru | D |
| P087 | Legendele pe planșe ale albumului RO (planșa = postarea − 3) 00_admin/album1886_legende_pe_planse.md |
generat pe box | 13 oct. 2026 | tabel de lucru | D |
| P088 | Caricatură „Galería contemporánea: Julio Popper” 06_presa/BNA_S001186398_18870403N1265.pdf |
El Mosquito, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 3 apr. 1887 | presă de epocă | A |
| P089 | Sosirea de la El Páramo cu aur (18 luni) 06_presa/BNA_S001189193_18891026N1904.pdf |
Fígaro, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 26 oct. 1889 | presă de epocă | A |
| P090 | Guvernatorul Paz vine să-l acuze pe Popper 06_presa/BNA_S001189193_18900205N2003.pdf |
Fígaro, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 5 feb. 1890 | presă de epocă | A |
| P091 | Plângerea penală integrală a lui Paz (11 articole din El Diario) 06_presa/BNA_S001189193_18900210N2008.pdf |
Fígaro, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 10 feb. 1890 | presă de epocă | A |
| P092 | Recenzie la volumul Tierra del Fuego 06_presa/BNA_S001186398_18900309N1417.pdf |
El Mosquito, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 9 mar. 1890 | presă de epocă | A |
| P093 | Provocarea la duel Popper–Cornero 06_presa/BNA_S001184874_18910812N0064.pdf |
El Argentino, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 12 aug. 1891 | presă de epocă | A |
| P094 | Ancheta Beccar în cazul Cornero–Popper 06_presa/BNA_S001184874_18910916N0094.pdf |
El Argentino, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 16 sep. 1891 | presă de epocă | A |
| P095 | Duelul Torre–Valentini, rolul lui Popper 06_presa/BNA_S001184874_18921006N0340.pdf |
El Argentino, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 6 oct. 1892 | presă de epocă | A |
| P096 | text OCR (fără PDF) 06_presa/_txt/BNA_S001184874_18930606N1045.txt |
El Argentino, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 6 iun. 1893 | presă de epocă | A |
| P097 | Rămășițele lui Popper, temporar într-un cavou împrumutat (Recoleta) 06_presa/BNA_S001184874_18930609N1048.pdf |
El Argentino, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 9 iun. 1893 | presă de epocă | A |
| P098 | Necrolog 06_presa/BNA_S001197135_18930616N014.pdf |
La Ilustración Sud-Americana, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 16 iun. 1893 | presă de epocă | A |
| P099 | Gravura după fotografiile din 1886, portretul din 7 iun., discursul integral al lui López 06_presa/BNA_S001197135_18930801N017.pdf |
La Ilustración Sud-Americana, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 1 aug. 1893 | presă de epocă | A |
| P100 | Popper, „arrojado precursor” 06_presa/BNA_S001197135_18981016N140.pdf |
La Ilustración Sud-Americana, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 16 oct. 1898 | presă de epocă | A |
| P101 | „Exterminador de indios” (cea mai veche apariție găsită) 06_presa/BNA_S001181802_19340915N00058CRM.pdf |
Crítica, Buenos Aires (BN Mariano Moreno via IA) | 15 sep. 1934 | presă de epocă | C |
| P102 | OCR ron Hilt 1972 (P039) 02_carti/1972_Hilt_OCR.txt |
box | 15 oct. 2026 | text derivat | D |
| P103 | Text extras Chapman (P011) 02_carti/1986-2008_Chapman_text.txt |
box | 15 oct. 2026 | text derivat | D |
| P104 | Text extras Ares EN (P037) 02_carti/1999_Ares_EN_text.txt |
box | 15 oct. 2026 | text derivat | D |
| P105 | Reportaj Patagonia/TdF; Popper la Punta Arenas, Ushuaia, El Páramo 07_context/punta_arenas_ushuaia/1898_Payro_La-Australia-argentina_IA-Google.pdf |
Roberto J. Payró, La Australia argentina, Buenos Aires, La Nación 1898 | 1898 | carte de epocă | A |
| P106 | Text căutabil Payró 07_context/punta_arenas_ushuaia/1898_Payro_La-Australia-argentina_OCR-IA.txt |
OCR IA (P105) | 1898 | text OCR | D |
| P107 | Expediția suedeză 1895–97; cap. 3 despre Popper; vizita la El Páramo 07_context/punta_arenas_ushuaia/1898_Nordenskjold_Fran-Eldslandet_IA-Google.pdf |
Otto Nordenskjöld, Från Eldslandet, Stockholm 1898 | 1898 | carte de epocă | A |
| P108 | Text căutabil Nordenskjöld 07_context/punta_arenas_ushuaia/1898_Nordenskjold_Fran-Eldslandet_OCR-IA.txt |
OCR IA (P107) | 1898 | text OCR | D |
| P109 | Pledoarie chiliană; harta lui Popper (1891) ca origine a liniei Picton–Nueva 07_context/punta_arenas_ushuaia/1917_Guerra_La-soberania-chilena-islas-sur-Canal-Beagle_IA.pdf |
José Guillermo Guerra, La soberanía chilena en las islas al sur del Canal Beagle, Santiago 1917 | 1917 | studiu juridic-geografic de epocă | B |
| P110 | Text căutabil Guerra 07_context/punta_arenas_ushuaia/1917_Guerra_La-soberania-chilena_OCR-IA.txt |
OCR IA (P109) | 1917 | text OCR | D |
| P111 | Ghid descriptiv; „El recuerdo de un explorador” (p. 155–156); liste de guvernatori 07_context/punta_arenas_ushuaia/1920_Morales_Canales-fueguinos_IA.pdf |
Emilio B. Morales, Canales fueguinos, Buenos Aires 1920 | 1920 | carte de epocă | C |
| P112 | Text căutabil Morales 07_context/punta_arenas_ushuaia/1920_Morales_Canales-fueguinos_OCR-IA.txt |
OCR IA (P111) | 1920 | text OCR | D |
| P113 | Raport de stat: colonizare, concesiuni, cap. IX „razas indíjenas – Misión Salesiana” 07_context/punta_arenas_ushuaia/1897_Guerrero-Bascunan_Memoria-delegado-Magallanes_IA-Google.pdf |
Mariano Guerrero Bascuñán, Memoria que el delegado del Supremo Gobierno en el territorio de Magallanes…, Santiago 1897, t. I | 1897 | document oficial | A |
| P114 | Text căutabil 07_context/punta_arenas_ushuaia/1897_Guerrero-Bascunan_Memoria-Magallanes_OCR-IA.txt |
OCR IA (P113) | 1897 | text OCR | D |
| P115 | Harta lui Popper (Kidd y Cía., 1886–1891) = „the best map of the interior” 07_context/punta_arenas_ushuaia/1902_Conway_Aconcagua-and-Tierra-del-Fuego_IA-Google.pdf |
Sir W. Martin Conway, Aconcagua and Tierra del Fuego, London 1902 | 1902 | carte de epocă | B |
| P116 | Croații și chiloții în goana după aur de la Porvenir 07_context/punta_arenas_ushuaia/2021_Saldivar_Migracion-croata-chilota-fiebre-oro-Porvenir_EstAtacamenos66.pdf |
Juan Manuel Saldivar Arellano, Estudios Atacameños 66: 347–366 | 2020/2021 | articol științific | B |
| P117 | Istoria misiunii anglicane; aur pe Picton/Lennox/Nueva 07_context/misiuni/1892_Bridges_Christian-Mission-in-Tierra-del-Fuego_18feb1891_RevMuseoLaPlata3.pdf |
Rev. Thomas Bridges, Revista del Museo de La Plata 3 | 18 feb. 1891 (publ. 1892) | sursă primară (misionar) | A |
| P118 | Popoarele, colonizare, aur; onașii „universally shot down” (p. 317) 07_context/misiuni/1892_Bridges_Datos-sobre-Tierra-del-Fuego_18feb1891_RevMuseoLaPlata3.pdf |
Rev. Thomas Bridges, Revista del Museo de La Plata 3: 313–320 | 18 feb. 1891 (publ. 1892) | sursă primară (misionar) | A |
| P119 | Episoade de la Ushuaia (naufragiați) 07_context/misiuni/1892_Bridges_Incidents-in-the-life_RevMuseoLaPlata3.pdf |
Rev. Thomas Bridges, Revista del Museo de La Plata 3 | 1892 | sursă primară (misionar) | A |
| P120 | Statistici: ~500 de indieni pe Dawson, ~300 la Cabo Peña 07_context/misiuni/1900_Carbajal_Le-missioni-salesiane-Patagonia-regioni-magallaniche_IA-Google.pdf |
Lino D. Carbajal, Le missioni salesiane nella Patagonia e regioni magallaniche, 1900 | 1900 | studiu de epocă (salezian) | A |
| P121 | Text căutabil 07_context/misiuni/1900_Carbajal_Le-missioni-salesiane_OCR-IA.txt |
OCR IA (P120) | 1900 | text OCR | D |
| P122 | Memoriile fiului lui Th. Bridges 07_context/misiuni/1948_Lucas-Bridges_Uttermost-Part-of-the-Earth_OCR-DLI_lectura.txt |
E. Lucas Bridges, Uttermost Part of the Earth, London 1948 | 1948 | memorii (text OCR) | A |
| P123 | Scrisoarea lui Popper „El oro en el cabo de las Vírgenes”, polemica cu Fayembois 06_presa/BNA_S001197445_18860601N4755.pdf |
La Nación (Buenos Aires) | 1 iun. 1886 | presă | A |
| P124 | Răspunsul lui „Jehn de Fayenbois” (22 mai 1886): acuzația de speculă 06_presa/BNA_S001197445_18860602N4756.pdf |
La Nación (Buenos Aires) | 2 iun. 1886 | presă | A |
| P125 | Conferința Popper la IGA „anoche” (27 iul. 1891) 06_presa/BNA_S001184874_18910728N0051.pdf |
El Argentino | 28 iul. 1891 | presă | A |
| P126 | „El último incidente Popper–Cornero”: scrisoarea intimă folosită de guvernator 06_presa/BNA_S001184874_18910901N0081.pdf |
El Argentino | 1 sep. 1891 | presă | A |
| P127 | 4 fișiere text pentru P123–P126 06_presa/_txt/ |
OCR Tesseract 300 dpi (1 și 2 iun. 1886) + OCR IA (28 iul. și 1 sep. 1891) | 1886; 1891 | text OCR | D |
| P128 | Scrisorile lui Racoviță din drumul spre Punta Arenas și de acolo 07_context/antarctica/1897-98_Racovita_scrisori_trad-mw_beyondthebelgica_lectura.txt |
E. Racoviță; trad. m.w. după ed. Al. Marinescu 1998 | 29 oct.–dec. 1897 | scrisori (traducere) | B |
| P129 | Jurnalul expediției; Punta Arenas, Dawson, Harberton 07_context/antarctica/1897-99_Racovita_jurnal_trad-mw_beyondthebelgica_lectura.txt |
E. Racoviță; trad. m.w. după ed. Al. Marinescu 1998 | 1897–1899 | jurnal (traducere) | B |
| P130 | Rezumatul rezultatelor expediției Belgica: itinerar, program 07_context/antarctica/1904_Belgica_Summary-of-results_IA_OCR.txt |
Commission de la Belgica, Bruxelles | 1904 | raport (OCR) | A |
| P131 | Epidemiologia contactului interetnic în nordul Țării de Foc 07_context/misiuni/2006_Casali-Fugassa-Guichon_Aproximacion-epidemiologica_Magallania34-1.pdf |
Casali, Fugassa, Guichón, Magallania 34(1): 87-101 | 2006 | articol | B |
| P132 | Osemintele din colecția misiunii La Candelaria 07_context/misiuni/2010_Suby-Guichon_Restos-oseos-mision-La-Candelaria_Magallania38-2.pdf |
Suby & Guichón, Magallania 38(2): 151-164 | 2010 | articol | B |
| P133 | Tranziția alimentară în perioada misională saleziană (izotopi) 07_context/misiuni/2019_Valenzuela-et-al_Transicion-alimentaria-mision-salesiana_RAAB21-1.pdf |
Valenzuela et al., Rev. Arg. Antrop. Biol. 21(1) | 2019 | articol | B |
| P134 | Textele P131–P133 07_context/misiuni/_txt_casali2006.txt; _txt_suby2010.txt; _txt_raab2019.txt |
pdftotext | 2006–2019 | text extras | D |
| P135 | Singurul artefact primar cunoscut din perioada pre-argentiniană (New Orleans – Cuba – Mexic – Panama) 05_harti/1883_Popper_Mapa-Lineas-Transporte-Nueva-Orleans_Tulane-LAL.jpg |
Julio Popper, Mapa de las Lineas de Trasporte Tributarias a los Intereses Comerciales de Nueva Orleans, 1883 | 1883 | hartă primară litografiată | A |
| P136 | Textul integral al celor 3 scrisori ale lui Popper către G.I. Lahovary (Buletinul SGR 1889 și 1892) + date despre Naftali Popper, Max Popper și dr. Alexandru Anghel Rudinescu 03_articole/1960_Lewin_El-explorador-argentino-Julio-Popper-y-la-Sociedad-Geografica-Rumana_UNLP.pdf |
Boleslao Lewin, El explorador argentino Julio Popper y la Sociedad Geográfica Rumana | 1960 (1889–1891) | studiu + scrisori primare | A |
| P137 | Inițierea lui Popper în Logia Docente (1887), lista fraților de lojă, CIRA 1889, scrisoarea steagului SUA (31 mai 1890), autopsia dr. Lorenzo Martínez (6 iun. 1893) 07_context/masonerie_si_retele/1966-1981_Lappas-Lewin-AGN_Dossier-Masonerie-si-Sucesion-Popper.txt |
Alcibíades Lappas (1966), Boleslao Lewin (1974), AGN Sucesión Popper Leg. 7644 | 1886–1981 | dosar arhivistic | A |
| P138 | Cronologia documentată a familiei Popper din București (Calea Văcărești 37) și a călătoriilor din 1879–1885 07_context/traseu_1857-1885/1857-1885_Dossier-Familia-Bucuresti-Paris-NewOrleans-Havana-Mexic.txt |
Naftali C. Popper, Timpul / Di Zait (1859), Congresul de la Focșani (1881), traseul 1879–1885 | 1851–1891 | dosar arhivistic | A |
| P139 | Textul integral al cărții lui Herzl cu secțiunea „Palestine or Argentine?” 07_context/colonizare_evreiasca/1896_Herzl_The-Jewish-State_Gutenberg25282.txt |
Theodor Herzl, The Jewish State (Der Judenstaat, 1896) | feb. 1896 | carte de epocă (text) | A |
| P140 | Misiunea românului dr. Wilhelm Loewenthal în Argentina (oct.–dec. 1889), fondarea Moisés Ville și conferința de la Paris (20 aug. 1890) cu Elias Schwarzfeld și Carlos E. Cullen 07_context/colonizare_evreiasca/2015_Zablotsky_Loewenthal-Heilprin-Hirsch_UCEMA560.pdf |
Edgardo Zablotsky, Filantropía no asistencialista: Loewenthal y Heilprin, los ideólogos; Hirsch, el ejecutor | 2012–2015 | studiu academic | B |
| P141 | Tratatul din 1881, Protocolul din 1893, analiza hărții lui Popper din 1891 („the Popper line” și „Mar Argentino”), depeșa britanică către Lord Salisbury (1892) și memorandumul lui F.P. Moreno (1918) 07_context/tratate_si_iezuiti/1977_UN-RIAA_Beagle-Channel-Arbitration-1881-Treaty-Popper-1891-Map.pdf |
UN RIAA Vol. XXI: Beagle Channel Arbitration (Argentina/Chile, 1977) | 1881–1977 | hotărâre arbitrală internațională + tratate | 1 |
| P142 | Descrierea geografică și etnografică a Patagoniei și Țării de Foc de către misionarul iezuit Thomas Falkner 07_context/tratate_si_iezuiti/1774_Falkner_Descripcion-de-la-Patagonia_Gutenberg28542.txt |
Thomas Falkner S.J., Descripción de la Patagonia y de las partes adyacentes de la América Meridional | 1774 (ed. 1835) | carte istorică (iezuiți) | A |
| P143 | Farini & Cunietti-Ferrando — La moneda de Tierra del Fuego (Cuadernos de Numismatica 22: facsimil scrisoare Popper catre Bartolome Mitre y Vedia 9 iulie 1892 + blazonul Melior Marculus Quam Incus + placa Cosechadora de Oro Patente 520) 07_context/economie_si_croati/1972_Ferrari-et-al_Cuadernos-Numismatica-22_Monedas-Tierra-del-Fuego-Popper.pdf |
Centro Numismatico Buenos Aires | 1979 | secundar_academic | A |
| P144 | Ursula Prutsch — Between Nostalgia and Nationalism: Emigrants from the Habsburg Empire in South America (Nicolas Mihanovich & Pascual Baburizza) 07_context/economie_si_croati/2022_TwoHomelands_Nicolas-Mihanovich-Croatian-Migration-Argentina.pdf |
Dve domovini / Two Homelands 55 | 2022 | secundar_academic | A |
| P145 | De imigrante a empresario: a trajetoria de Nicolas Mihanovich e a Companhia de Navegacao (1875-1919) 07_context/economie_si_croati/2010_Unisinos_De-imigrante-a-empresario-Nicolas-Mihanovich-1875-1919.pdf |
Historia Unisinos 14/3 | 2010 | secundar_academic | A |
| P146 | Julius Popper — La Tierra del Fuego / The Gold Diggers (Ediția critică Paideia, 2024) 05_carti_si_studii/P146_Popper_Paideia_La_Tierra_del_Fuego |
Julius Popper (ed. Paideia) | 1887–1893 / 2024 | ediție critică surse primare | A |
| P147 | Matz & Léonard Chemineau — Julio Popper, Tome 0: Le dernier roi de Terre de Feu (105 planșe BD la rezoluție nativă, 107 MB) 05_carti_si_studii/P147_Matz_Chemineau_2025_Julio_Popper_BD/julio_popper_tome_0_INTEGRAL.md |
Matz (Alexis Nolent) & Léonard Chemineau (Rue de Sèvres, Paris) | 2025 | roman grafic istoric (ePub + 105 planșe) | A |
| P148 | Dominique Frischer — Le Moïse des Amériques: Vies et œuvres du munificent Baron de Hirsch (182.677 cuvinte, 32 capitole) 05_carti_si_studii/P148_Frischer_2002_Le_Moise_des_Ameriques_Hirsch/extracted/le_moïse_des_amériques_INTEGRAL.md |
Dominique Frischer (Grasset, Paris) | 2002 | monografie istorică (ePub deblocat + MD integral) | A |